miercuri, 6 iulie 2011

Fara sens...

Noaptea...parca nu mai trece.          
Ma tot foiesc pe o parte si pe alta
Asteptand dimineata invioratoare,
Dar ea insa nu mai apare,
Iar eu  ma trezesc
Inexplicabil
Pe malul marii agitate
Unde puterea vantului
Este de neinteles
Care ma ridica
SuS,
spre cerul pustiu                     
De-o culoare pala.


Inaltandu-ma tot mai sus,
Imi dau seama
ca
Ma apropii tot mai mult
de
O lumina orbitoare ...        
Ce te cuprinde de
FIORI
intr-o fractiune de secunda



Dintr-o data,
Totul parca 
DISPARE
si ma trezesc
in patul meu
unde,
aud cicalitorul ceas        
care nu-mi da pace,
oprindu-l,
realizez ca
TOTUL
a fost UN
vis...



Ridicandu-ma din pat
Uimita de tote cele 
visate<<<
                       Nimic nu-si are rostul>>>

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu